Herman Melville – Cele două feţe ale unei ţestoase

By: La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur

iun. 30 2012

Categorie: Scriitorii vechi și noi

10 comentarii

Herman Melville

Cele două feţe ale unei ţestoase

Despre autor şi opera sa

Prozator nord-american, Herman Melville s-a născut la New-York în 1819. Încă din adolescenţă s-a arătat a fi un neliniştit, un pasionat de aventură, un iubitor de mare, poate şi pentru că bunicul său fusese ofiţer de marină.

Refuzate de editorii americani sub pretextul că „nu pot fi adevărate“, primele lui cărţi, Typee (1846) şi Oomo (1847) au un succes imediat în Anglia. Celebritatea îi este adusă de Cojocelul alb (1849) şi de Moby Dick (1851).

Dacă la apariţie, americanii nu vor acorda o mare atenţie creaţiei Moby Dick, mai târziu aveau să o considere o epopee naţională modernă şi arhaică în acelaşi timp, de o mare densitate epică şi filosofică. A decedat în 1891.

Ciclurile de reportaje The Encantadas, traduse în româneşte sub titlul Encantadas sau Insulele fermecate, sunt publicate în 1854, în revista „Rutman’s“, sub pseudonimul Salvator R. Tarnmoor.

Conţinutul

Reportajul al doilea din ciclul Encantadas sau insulele fermecate se numeşte „Cele două feţe ale unei ţestoase“. Toate „povestirile“ din Encantadas îşi fixează acţiunea într-un arhipelag de insule neprimitoare, cu vulcani stinşi, un peisaj dezolant. Pe aceste insule trăiesc imense broaşte ţestoase cu carapacea „întunecată pe spate“ şi „luminos-sidefie pe faţă, respingătoare ca înfăţişare“ (amintind de lumea preistorică a dinozaurilor), dar şi cuceritor de inofensive. Aflat pe vas de cinci luni, naratorul asistă la aducerea pe punte a trei asemenea fiinţe cărora le descrie comportamentul, înfăţişarea, evocând o lume biologică dispărută. Scriitorul fantazează într-un elan poetic, imaginând un „fantastic coşmar“. Se vede pe sine între doi brahmani, fiecare aflându-se „călare“ pe câte o broască ţestoasă. Stau, de fapt, asemenea indienilor, cu picioarele încrucişate sub ei ca pentru rugăciune. Cei trei alcătuiesc „un trepied de frunţi pe care se sprijină catapeteasma universului“.

Revine în realitatea imediată la vremea cinei, când este nevoit să-şi potolească foamea mâncând cotlete şi tocăniţă de ţestoasă.

După cină urmează exemplul celorlalţi marinari, al căror simţ prac­tic este dintr-o dată evident pentru narator, şi participă la transformarea carapacelor în trei tăvi elegante.

„Personajul“

Să considerăm ca personaj principal al schiţei cele trei broaşte ţestoase uriaşe, care îşi trăiesc ultimele ore ale existenţei după ce au fost vânate de membrii corăbiei pe care se afla naratorul. Ţestoasele sunt prezentate prin abundenţa şi plasticitatea detaliilor: „negre ca zăbranicele unei văduve“; „grele ca nişte lăzi cu argintărie“; având carapacele „enorme, rotunjite aidoma unor scuturi crestate şi scorojite în bătălii“. Acestea sunt „făpturi misterioase, smulse brusc, în puterea nopţii din indicibilele lor pustietăţi“. Expunerea este evocativă, asociază epitetul ornant cu metafora sau comparaţia. Îi inspiră privitorului „sentimentul duratei“, „tenacitatea infinită, nelimitată“, pentru că pot trăi un an fără să se hrănească. „Tenacitatea“ lor este în aceeaşi măsură „blestemul“ acestor fiinţe: „se năpustesc eroic în câte o stâncă (…) opintindu-se (…) ca s-o clintească din loc şi să-şi urmeze drumul“. Spaţiul în care evoluează este unul ostil: „brăzdat de râpi“, „viroage metalice“, „hăuri fără fund“ scobite în „inima unor munţi spintecaţi“, prezentat într-o orchestraţie savantă a elementelor simbolice. Destinul ţestoasei ajunge să desemneze în plan metaforic destinul omului, fiinţa fragilă „opintindu-se“ să-şi trăiască viaţa cu urcuşurile şi coborâşurile ei, dar, mai ales, cu obstacolele pe care i le aşază înainte soarta.

Note pe marginea unui text

„În tovărăşia lor (a ţestoaselor, n.n.) am rătăcit prin labirinturi vulcanice, mi-am croit drum prin interminabilele hăţişuri putrede şi în cele din urmă m-am pomenit, în vis, călare pe cea mai înaltă ţestoasă, între doi brahmani aşezaţi ca şi mine, cu picioarele încrucişate, şi alcătuind împreună cu ei un trepied de frunţi care sprijinea catapeteasma universului.“

 

În rândurile desprinse din Cele două feţe ale ţestoasei este descris „fantasticul coşmar“ stârnit de prima impresie a naratorului asupra ţestoasei din Encantadas.

Metafora „un trepied de frunţi pe care se sprijinea catapeteasma universului“ exprimă tentaţia lui Melville de a proiecta într-un cadru cosmic „visul“. Dimensiunile cosmice sunt date de prezenţa hiperbolei: „labirinturi vulcanice“, „interminabile hăţişuri“, „catapeteasma univer­sului“ – limbaj religios care dezvăluie cititorului „întâmplările“ şi „dramele“ omenirii.

Accentul sumbru este subliniat prin epitetul calificativ „hăţişuri putrede“ şi prin verbele „am rătăcit“, „mi-am croit“, iar alunecarea în profunzimile visului coşmaresc se face prin verbul „m-am pomenit“.

Alte însemnări de lectură

Prezenţa ţestoaselor cu aspect antediluvian poate fi considerată şi un pretext pentru Melville de a medita asupra dualităţii manifestate în omul din tânăra societate americană, din societate în general. Din această perspectivă, cele două feţe ale unei ţestoase devin simboluri denunţând „cele bune şi cele rele din lume“, „faţa întunecată“ şi „faţa luminoasă“. Îndemnul naratorului este sugestiv: „Bucură-te de faţa ei luminoasă, ţine-o mereu la vedere dacă eşti în stare, dar fii cinstit şi nu tăgădui existenţa celei negre“.(D.-M.V., „77 de lecturi ale copilăriei”, Ed. Paralela 45)

 

 

10 comments on “Herman Melville – Cele două feţe ale unei ţestoase”

  1. […] Andreotti – Cu capul în nori (La Boheme), Filme şi cărţi, Fructitza, Innerspacejournal, LaFeeBlanche, Pensionarul, Ştefania,  Teo Negură, Şiraguri de mărgele,  Blogul micului Burlac 45.871459 […]

  2. Multumim pentru informatii, au fost de mare ajutor!

  3. De ce oare in secolul XXI nu se mai scriu astfel de povesti? Cele mai multe postari pe blog-uri folosesc stilul celor din presă.

  4. […] Herman Melville – Cele două feţe ale unei ţestoase […]

  5. […] Herman Melville – Cele două feţe ale unei ţestoase […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: